duminică, 21 februarie 2010

Draga omule,

Constat cu stupoare ca toata lumea are subiecte mai profunde decat ale mele. Ma situam acum cateva zile la o șueta cu doi oameni care, pesemne respira numai filozofie greaca si pentru care a te relaxa inseamna neaparat sa stai in penumbra, intr-o camera victoriana, pe un fotoliu din piele ecologica [pentru ca doar eu sunt monstrul ala, caruia nu-i pasa de delfini], cu un halat si papuci cumparati la suprapret, cu o cana cu ceai de musetel in combinatie cu tipul x+1 de iarba exotica culeasa cu mana stanga doar din zonele umbrite ale Alpilor, citind o carte fara un "plot" prea bine conturat, dar care ori a primit enșpe-mii de premii pentru beneficiul adus omenirii, ori este ceva cu care te-ai putea lauda pe viitor. Deci, discutam cu aceste 2 persoane despre blogguri, adica dadeam sfoara in tara ca am inceput sa mai scriu [pen'ca daca nu-mi fac singura reclama, viata e greu, omatul mare, s.a.m.d.] . Am impresia ca lumii ii place sa ma vada luandu-ma de alta lume, ca altfel nu-mi explic.[ a se intelege ca am fost intrebata "Dar de ce?" atunci cand am detaliat subiectul postarii anterioare].
In principiu, mai am nevoie de o pipa si o barba ca sa pot scrie ceva filozofic despre viata. Imi lipseste un decor dramatic in camera. Jumate din fetele handmade din Bucuresti au genti din acelasi material din care am eu perdelele, deci nicio lumina translucida nu se strecoara la mine-n camera. De la mine din camera nu se vede neantul "din ochii tai"[prostule!]. Cand intru in casa nu ma intampina un aer glacial, ci vantul schimbarii insuflat de mama, care ma intreaba ce culori de gresie s-ar potrivi in bucatarie. Nu ma simt singura o data cu caderea serii. Nu sufar permanent. Nu sufar din dragoste. Mi-e mila de tine, dar de mine mi se rupe sufletul. Paharul de 400 ml are doar 200 ml de apa in el [sau cel putin, cred ca e apa].
Pentru a-mi sustine in continuare ideea ca "N-avem subiecte profunde".
Vreau sa dezbat, asta:

" astazi la ora 01:30[tinand cont ca a fost trimis pe la 9 dimineata, trebuie sa fi fost vorba de ora 13:30; deci "you just lost the game" in caza ca erai la slujba de duminica la ora aia] va aparea cineva pe care iubesti foarte foarte foarte foarte foarte foarte foarte foarte foarte foarte foarte foarte foarte foarte foarte foarte foarte foarte foarte foarte foarte foarte foarte foarte mult [doar pentru cei de la 24 de foarte in sus] la tine la scoala[intr-o zi de duminica, foarte inspirat de altfel. Cred ca toata lumea merge duminica sa viziteze scolile, pentru ca le-a zis un mass sa faca asta],casa[stalker, much?],gradinita[iubesti pe cineva 24 x foarte mult cand esti la gradinita?],parc [tare-as vrea sa-l vad incercand. In ideea cam nu detin niciun parc si traiesc intr-o zona inconjurata de spatii verzi]etc.Daca nu trimiti acest mesaj la [8 oameni cu care ai iusit la o bere] [7 persoane care tin cu echipa adversa la fotbal] [6 vecini] 5 prieteni 4 amici 3 rude 2 colegi de clasa si la persoana iubita acesta si celalalte persoane de care te vei indragosti iti vor da palme cu nemiluita si ele se vor saruta saruta pe gura cu alti iubiti [alti iubiti de ai tai? In conditiile in care, nu mi-au placut decat tipi pana acum, si nu cred ca-mi vor placea decat tipii de acum inainte, ce se va intampla? Da homosexualitatea in bucuresteni?]in fata ta [si daca se pupa-n spatele tau e deranjant] foarte foarte foarte foarte foarte foarte amoros. [deci nu foarte amoros daca tu ii placeai de 24 x foarte mult] "

In principiu, am terminat.
PS: Ma "cenzurez", sort of, de acum inainte, dar la "Femeia pruna" tot nu renunt. Mi-a luat 2 ore sa schimb toate taggurile, omule!

miercuri, 17 februarie 2010

Esti psihedelic, copilule?

Nu-mi plac diminetile.
Nu neaparat din cauza faptului ca in fiecare seara imi propun "In seara asta o sa dorm mai mult" si esuez. Ci din cauza faptului ca diminetile ma fenteaza mai mereu. Mai exact, atunci cand sistemul meu apasa pe "snooze" in ideea "5 minute, doar 5 minute, Doamne, te rog!", timpul imi face in ciuda, astfel cand ma pregatesc pentru un al doilea "snooze" ma confrunt cu faptul ca a trecut o ora si am de ales intre "hai in ca, cinci...zeci de minute, 2-3 absente, o cearta cand ma intorc acasa, minus o scutire, o cearta candva in viitor pentru ca nimic nu moare, totul se transforma" sau "ma metamorfozez afara din camera acum, 0 absente, 0 cearta, 0 scutiri folosite, o cearta pe viitor pentru ca nimic nu moare, totul se transforma".
A se intelege ca cea de-a doua varianta castiga intotdeauna. Astfel, eu, la 8:30, sau mai rau, strabat casa ca un zombie, incercand sa ajung la bucatarie. Scopul: CAFEA. Licoarea Zeilor [cea de-a doua licuare a zeilor pentru ca am impresia ca prima era nectaru'. Parca asa zicea in "Legendele olimpului"; plus, ca imi e tare greu sa imi imaginez ca Zeus/Hades/Hefaistos/Hera/Atena/Afrodita/Pana Mea, de dimineata, inainte sa-si puna coronita si sa accepte ofrande, isi pun o cana cu cafea si citesc "Libertatea"]. Aurul negru [Nu, chiar nu beau petrol. Petrol sau...

Da, aurul negru...

Uneori, astrele imi surad si am deja cafeaua pregatite. Alte ori, astrele chicotesc, si trebuie sa-mi fac singura cafeaua. De cele mai multe ori, astrele se caca pe ele de ras atunci cand vad ca am ramas fara cafea; moment in care eu ma retrag invinsa din bucatarie si imi recalculez optiunile.

Cam asta am eu de spus despre cafea. Prin intermediul lu' "Unica", sau al "Unicei", voi afla ce spune cafeaua despre mine.

Ca parantez, cred ca mi-am gasit o a doua Kudika. Frumusetea, totusi, este ca Unica ma vrea "asa cum sunt eu" [asa cum esti tu, in fine], pe cand Kudika ma vrea sexy. In caz ca si-ar scoate si Kudika o revista pe fartie ar fi un fel de surori gemene, pentru ca si Unica ne imbie cu reclame catre hoteluri luxoase din Paris, sondaje de opinie despre metrosexuali romani celebri si au pretentia s-o citim cu scopul de a sti daca sau nu sa facem sex. Way to go!

A se intelege ca felul cum beau eu cafeaua este direct proportional cu felul in care face mama cumparaturile. Deci, am o personalitate corcita. Trist!

Cafea neagra

"Băutorii cafelei simple[...], au un stil de viaţă minimalist şi pragmatic" In principiu, minte. In principiu, imi plac detaliile . In principiu, nu beau cafeaua cu zahar, daca n-avem lapte, n-o beau nici cu lapte. Deci sunt minimalista[tussine si hanorace cu stelute, frate!] si pragmatica in acele zile. "Întotdeauna găsesc calea cea mai scurtă către destinaţie" , dar din pura paranoie, am cateodata impresia ca [curcubeu] calea scurta, e scurta dintru-n motiv: e inundata, are gropi, e o infundatura, e prin Pantelimon, etc. Deci, merg pe calea lunga. Nu risc.

Cafea cu lapte

"Sunt precupaţi de propria înfăţişare şi să fie plăcuţi de cei din jur aşa că uneori acţiunile lor au scopul precis de a-şi face publicitate pozitivă." Nu-mi place sa recunosc, dar da, e adevarat. Totusi..." Un şef care bea cafea cu lapte nu va folosi tonul autoritar pentru a se impune, ci va alege calea paşnică, poate chiar copilăroasă." Eu nu cred ca l-as pune in situatia de a folosi un ton autoritar. Criza economica e-n floare.

Urla somaju-n noi, shalalala, si cu el urlam si noi, shalalalalala!

Ma voi abate un pic de la subiect pentru a spune" Detest Cappuccino , cu o pasiune greu de imaginat". E doar o cafea cu lapte peste care s-a presarat niste cacao. Nu iti comanzi o cafea cu lapte cand iesi in cafenele, iti comanzi un Latte, asa cum nu-ti comanzi un accat de cafea fitzoasa la supra-pret, iti comanzi un Cappuccino.


sâmbătă, 13 februarie 2010

First, second, third, FUCK U!!!

Intarzii.
Sa intarzii.
As intarzia.
Intarzie!!!
Intarziand.
Intarziata.
De intarziat.
A intarzia.
Conjugarea lui Hajime.


A se aprecia faptul ca am facut curatenie in tagguri si am evoluat din "Nyappy-chan" in Hajime. Sunt un altfel de pokemon acum. Cheers!

In sfarsit, incep sa observ si eu cat de bizara e viata. Banuiam eu dinainte ca e ceva pestos cu ea, dar acuma cred ca pot costrui si teoreme pe baza acestui lucru.

O anume statie de dupa IOR, avand ca instrument de masura saptezeciu: Personajul principal statea si reflecta la faptul ca s-a dus sa-si ia materiale pentru rochie, n-a gasit materiale, da' nici prea multi bani nu mai are acum. La cateva scaune departare de scaunul meu [ca sa nu zic "in fundul autobuzului"] statea un mosulet, haisaizicem "nea Gogu", si o babeta, haisaizicem "tanti Ecaterina de la etajul 3". Nimic straniu, nimic neobisnuit, pana cand Gogu, rabufneste cu insufletire intr-un "Ce maini frumoase ai!" catre tanti Ecaterina. Eu ma intorc, constientizez entuziasmul cu care mosuletu' a zis asta. Ma mai intorc o data, observ ca babeta purta manusi. Inca nu stiu cum sa interpretez asta. Hai sa presupunem doar, ca el stia ceva ce noi nu stim.

La Universitate: Un tip, care semana cu mos Craciun, sau Dumbledore, inca oscilez intre aceste 2 personaje, parea foarte indignat si tipa la trecatori "Ia-uite, Pizda, pizda, pizda!". Deci am facut ce-ar face orice om normal, m-am holbat la el, gandind: "Subiectul nostru e in miscare, acum cateva luni cred ca am trecut pe langa el in drum spre liceu".

La Cismigiu:As mintii cu nerusinare daca as spune ca s-a intamplat ceva paranormal pe acolo. Am stat in frig, asteptand autobuzul, cam un "My Sweet Prince" si jumatate din "Narcolrptic", dar jur ca am petrecut mai mult de 20 de minute acolo, frate! In principu, ce e nasol la asta? Daca excludem faptul ca purtam haine, carora si daca le dadeai foc nu te-ar fi putut incalzi, nimic. A se intelege ca "I shitted bricks", de frig ce imi era, vazand cum prin fata-mi trec doar 66-uri si 92-i.

Acasa: Șoc! Decoratiuni noi. Tinand cont ca nu tin minte sa ma fi apucat de redecorat in timpul noptii, merg direct la sursa. Mama!!! Care era foarte fericita de altfel. Imi spune ce-a facut, ii spun ce cred, se supara pentru ca are impresia ca nu-mi place, schimb subiectul pentru ca imi plac in egala masura ultimele 10 feluri in care am redecorat sufrageria luna asta. Sper totusi sa nu ma trezesc intr-una din zile cu un vortex in sufragerie, doar pentru ca felul cum se invarte se potriveste cu canapeaua.

joi, 11 februarie 2010

Roses are red, violets are blue...

...I don't have a date
So I'll go home and get high off glue

Cica 'iubire'. 'Iubire', vai 'iubire'. Reclamele la Milka ne invadeaza inca din Ianuarie. Sarbatorim V-day doar de cativa ani, dar deja am uitat Dragobetele. Si ce e iubirea asta pana la urma?
Raspunsul: Un CACAT. Iubirea, mai nou, e ca un raion intr-un supermarket. Treci prin el doar ca sa nu zici ca nu l-ai verificat. Achizitionezi ceva, ca mai apoi sa poti sa te intorci [pe raion] sa te uiti crucis, si sa zici "Vazut, avut, returnat. Data viitoare imi iau un model mai performant".
Cam asa sta toata treaba. V-day, de asemenea, e un motiv sa demonstrezi ca "iubirea ta de forma", nu e chiar de forma, si tu chiar iubesti fiinta aia cu care nu-ti tine minte ziua de nastere, dar cunoaste EXACT cate goluri a marcat Echipa Icsulescu in anii lor de glorie. Deci, cumperi ceva neinsemnat, pesemne fabricat de tovarasii din PRC, pesemne abundand de inimioare si preferabil cu o expresie tampa care sa incurajeze "Woah Aye Nee"-ul de pe eticheta, si speri ca partenerul tau sa-ti cumpere ceva formidabil, pentru ca pretul cadoului e adevarata dovada de iubire, nu?
Pentru cei inca singuri, V-day este un motiv in plus sa spere in marea dragoste, sa schimbe statusul de pe Facebook, sa-si puna poze care sa scoata in evidenta valorile lor morale pe Hi5 si sa astepte ca fiinta aia semi-pornografica cu aripioare si arc cu sageti sa-si faca datoria.

Acum, intrebarea e, cat de pedofil sa fi sa-ti placa mascota Zilei Indragostitilor?Si cum supravietuiesti de V-day? Si cu cat creste rata sinuciderilor de V-day? E mai mare decat cea de Craciun?

duminică, 7 februarie 2010

Bun de nimic, in stare de orice

Ultima zi de vacanta. Ninge in draci. Doar clasele 1-8 se inchid maine. Ce sa zic, visul oricarei persoane care maine va trebui sa mearga o ora doar ca sa ajunga la statia de autobuz.
Sa speram doar ca nu ma dezintegrez atunci cand o sa intru in contact cu aerul proaspat, liber, neconstrans de peretii blocurilor comuniste si a restaurantelor chinezesti specializate in shaorma, distribuite in mod uniform, la mine in zona, dupa tiparul Bloc-shaormerie-bloc-shaormerie.
Pot sa spun totusi ca mi-am petrecut vacanta ca o campioana.
A se intelege ca am fost bolnava pe toata durata vacantei.
Deci, ghid de supravietuire in salbaticia unui apartament cu 4 camere [sau mai mult, patru camere nu sunt intotdeauna numai patru]
*Failzilla iti este cel mai bun prieten. In fine, genul de prieten care ti-ar fura iubita, busi masina si apoi ti-ar cere banii pentru benzina, pentru ca atunci cand i-ai imprumutat masina, rezervorul era pe jumatate gol. Sa zicem doar ca are exact consistenta unu prieten: traiesti momente bune alaturi de el [atunci cand li se blocheaza serverul, de exemplu] si momente mai putin bune [atunci ca afli ca briosa care re reprezinta e un amestec de frimituri de paine cu secara si apa, puse intr-o forma de briosa, cu unde de alune pe deasupra]
*Deviante, Twitteri si Facebookuri , siteuri care pun lumea in miscare. Chiar o pun, e foarte interesant sa vezi cum lumea poate omora 6 ore facand aproape nimic, ca apoi sa se vaite si sa se bata cu pumnu-n piept in legatura cu importanta inventiei lor. Screw world peace, screw time travelling, screw global warming! We have exactly what you're looking for!!!



100% reclama, nemascata, necenzurata, fara conservanti sau aditivi alimentari. Ca sa nu se mai zica [cacofonie] ca n-am suflet. Si nici n-am cerut niciun ban pt ca-i fac reclama.

* Atentie, musc! sau mai degraba dau ordine. Nu stiu exact care din ele este. Pesemne una din zilele astea imi voi face o gaura in pantaloni pentru a avea coada mea pe unde sa iasa. Totusi, nu ma deranjeaza atat de mult atentia care-mi este acordata, mai nou, din parte unor persoane care respira pe gura, cat ma deranjeaza parerile nefondate ale unora...hai sa le spunem "mentally challanged"[a se citi "idioti" sau "Ana din Fail Order"]. Ca sa inchei in aceasi maniera in care am inceput, iti ordon sa clipesti si sa inspiri niste aer, sau ce inspiri tu deobicei!




Concluzia acestei vacante este


Titanic in mizerie