sâmbătă, 17 aprilie 2010

Rahat obisnuit

Mi-e somn. Par... orice doar vie, nu. Aproape mi-am bagat un deget in ochii incercand sa-mi aranjez parul, dar trebuie sa spun asta:
Urasc fantanile alea rosii!!!
Inteleg ca e pentru o cauza buna. Realizez ca hemofilie nu e dragostea pentru sange asa cum am crezut initial [mergand pe exemplul "pedofilie", "nercofilie", alea alea], ci o boala extrem de grava. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa mi se para si frumoase.
Cel mai mult, cred ca urasc tot factorul uman. Si anume aia care se holbeaza de pe margine, fac poze si exclama cu maxima perspicacitate "Hăhă, fântâna scuita roșu, hăhă, parcă-i sânge!". E imposibil sa nu fi vazut macar un asemenea exemplar [Hint: Inaltime medie+par, poarta blugi si ochelari, detinatori de telefoane fitzoase cu cartele incarcate maxim cu 5$, se misca rectiliniu uniform cracanat]
Apreciez, insa, actiunile special organizate pentru hemofilici, desi, daca anu' asta tot ce s-a organizat au fost fantanile alea sinistre, ANH mi-a cam pierdut respectul.
Totusi, sunt confuza. Ce se intampla daca esti hemofob si vezi fantanile rosii? N-are nimeni impresia ca fantanile astea sunt cam...stiu si eu, biblice [a se citi: "Religia a fost punctul meu forte toata scoala generala si primi 2 ani de liceu si pesemne si de acum inainte tot asa o sa ramana"]? De ziua contraceptiei fantanile o sa fie alimentate cu prezervative? Daca ziua hemofiliei a fost ieri, azi fantanile alea nu-s cam out-of-fashion?

*Pesemne titlul e copyrighted. E dintr-o carte, gen. Carte care ori a fost tradusa in romana cu Google translate, ori bugetul pt traducatori a fost aproape inexistent *cough* Editura imbecila *cough*

0 ...sau mai rau:

Trimiteți un comentariu